Pandemia de Coronavirus a dus la o creștere masivă a vânzărilor și a interesului pentru suplimente, vitamine și probiotice care stimulează sistemul imunitar. Oamenii caută să-și întărească sistemul imunitar în speranța că vor fi suficient de puternici și sănătoși pentru a lupta împotriva virusului. Dar pot probioticele să ne ajute cu adevărat sistemul imunitar? Haideți să aflăm!
Probiotice și Sistemul Imunitar
Atunci când încercăm să ne protejăm de Coronavirus (sau orice alt virus, de altfel), pe lângă măsurile personale pe care le luăm pentru a evita expunerea, este important să ne întărim și imunitatea. Aici este punctul în care probioticele ne pot ajuta în mai multe moduri.
Ce sunt mai exact probioticele?
Știm cu toții despre probioticele din alimente și despre faptul că acestea ne îmbunătățesc sănătatea intestinală, dar ce sunt ele mai exact?
Probioticele sunt microorganisme vii cunoscute pentru beneficiilor lor pentru sănătate asupra gazdei (asta înseamnă noi). Consumul regulat de alimente bogate în probiotice poate ajuta la menținerea unui echilibru pozitiv în microbiota intestinală (1). S-a constata că probioticele ne sporesc imunitatea naturală și reglează inflamația indusă de agenții patogeni (2).
Mai mult, există un studiu care raportează rolul benefic al probioticelor împotriva infecțiilor virale. Potrivit unui studiu din 2011, aportul de probiotice reduce riscul de a contracta infecții de răceală comună (3). Mai exact, suplimentarea cu probiotice timp de 12 săptămâni a dus la reducerea riscului de episoade de răceală comună, a numărului de zile cu simptome, a frecvenței și severității simptomedlor și a răspunsului imunitar în infecțiile de răceală comună.
Cum pot probioticele să ne stimuleze sistemul imunitar?
Legătura dintre consumul de probiotice și sistemul imunitar a fost recent evidențiată într-o analiză din 2019. Studiul a concluzionat că bacteriile probiotice ne îmbunătățesc sistemul imunitar prin activarea mai multor mecanisme imunitare atât la nivelul intestinului, cât și la zone îndepărtate (4).
Constatări similare au fost raportate într-o altă recenzie care a investigat impactul probioticelor asupra reglementării sănătății imunitare la om. Această recenzie a evidențiat faptul că utilizarea probioticelor ne poate proteja împotriva împotriva infecțiilor și poate stimula un răspuns imunitar (5).
Un alt studiu a arătat importanța probioticelor într-un rol potențial în administrarea de vaccinuri, car poate consolida efectele vaccinării (6).

Mai puține exerciții fizice – mai puține fructe și legume = mai mult stres
Carantina duce la creșterea stresului la lipsa de activitate fizică și la un consum redus de fructe și legume proaspete. Potrivit unui studiu din 2017, suplimentarea cu probiotice a crescut răspunsul imunitar sistemic și a proteja împotriva infecțiilor. Acesta a sugerat că utilizarea probioticelor poate minimiza potențial daunele induse în timpul unei situații stresante precum cea cu care ne confruntăm acum (7).
A sta jos toată ziua nu este ceva neobișnuit pentru majoritatea dintre noi. Nu ne plimbăm suficient, iar activitatea noastră fizică este limitată. S-a demonstrat că o activitate fizică moderată sau un antrenament moderat regulat îmbunătățesc funcția imunitară (8). Mai mult, cercetările demonstrează că exercițiul fizic acut este un adjuvant al sistemului imunitar care duce la îmbunătățirea activității de apărare. În plus, există o relație inversă între antrenamentul fizic și riscul de îmbolnăvire (9).
În același timp, creșterea consumului de fructe și legume duce la îmbunătățirea funcției imunitare(10). Cu toate acestea, regulile pe care guvernele le-au stabilit pentru a forța oamenii să stea în casă. Teama de a fi expus la Coronavirus, reduc șansele de a avea o alimentație de calitate și șansele de a putea cumpăra regulat fructe și legume proaspete.
De asemenea, studiile care au examinat asocierea dintre consumul de fructe și legume la pacienții cu astm au arătat un efect protector, fie împotriva inflamației sistemice, fie împotriva inflamației căilor respiratorii (11).

Probioticele și efectul lor asupra tratării constipației
Cercetările demonstrează că aportul de fibre alimentare poate crește în mod evident frecvența scaunelor la pacienții care suferă de constipație (12). Activitatea fizică și exercițiile fizice ne pot ajuta de asemenea, să avem o funcție intestinală normală. În plus, stresul psihologic pe care majoritatea oamenilor îl resimt în timpul pandemiei este cunoscut de mult timp, atât clinic, cât și experimental, ca fiind cauza disfuncțiilor intestinale (13).
Constipația a fost semnificativ mai mare la copiii expuși la evenimente de viață stresante (14). Toți acești factori dovedesc că faptul de a fi blocat în carantină poate afecta semnificativ funcția normală a intestinului nostru și poate duce la constipație.
Probioticele pot îmbunătăți timpul de tranzit al întregului intestin, frecvența și consistența scaunelor, analiza subgrupurilor indicând efecte benefice ale B. lactis în special (15). Există, de asemenea, cercetări care arată că probioticele cresc numărul de scaune săptămânale de 1.3 ori, și înmoaie scaunele, făcându-le ușor de eliminat (<a href="http://(16) Publishing, H., 2018. Health Benefits Of Taking Probiotics – Harvard Health. [online] Harvard Health. Available at: 16). Un alt studiu a arătat că 70% dintre pacienții care au luat probiotice au fost mulțumiți de ameliorarea simptomatică a frecvenței scaunelor (17).
Concluzie
Faptul că suntem blocați acasă ne afectează nu numai emoțiile, ci și sănătatea noastră generală. Majoritatea oamenilor încearcă să își stimuleze sistemul imunitar prin suplimente de vitamine.
Probioticele sunt dovedite științific că ne stimulează sistemul imunitar și s-au dovedit a fi o necesitate în zilele noastre. Aceste microorganisme ne pot ajuta să depășim orice disfuncție intestinală datorată inactivității, stresului și consumului redus de fructe și legume. În plus, există dovezi că prebioticele pot îmbunătăți sistemul imunitar prin creșterea populației de microorganisme protectoare (18).
Acestea fiind spuse, vă recomandăm să descoperiți suplimentul nostru Probiotice și Prebiotice pentru Adulți și, deoarece poate ajuta organismul să funcționeze corect și să vă întărească imunitatea.

Referințe
(1) Kim, D., Yoo, S. and Kim, W., 2016. Gut microbiota in autoimmunity: potential for clinical applications. Archives of Pharmacal Research, 39(11), pp.1565-1576.
(2) Yan, F. and Polk, D., 2011. Probiotics and immune health. Current Opinion in Gastroenterology, 27(6), pp.496-501.
(3) Berggren, A., Lazou Ahrén, I., Larsson, N. and Önning, G., 2010. Randomised, double-blind and placebo-controlled study using new probiotic lactobacilli for strengthening the body immune defence against viral infections. European Journal of Nutrition, 50(3), pp.203-210.
(4) Maldonado Galdeano, C., Cazorla, S., Lemme Dumit, J., Vélez, E. and Perdigón, G., 2019. Beneficial Effects of Probiotic Consumption on the Immune System. Annals of Nutrition and Metabolism, 74(2), pp.115-124.
(5) Ganjbakhsh SE, Rezaee P. The effect of probiotics on immune system. J Bacteriol Mycol Open Access. 2017;5(4):319‒320.
(6) Marieta Georgieva, Kaloyan Georgiev and Peter Dobromirov (November 18th 2015). Probiotics and Immunity, Immunopathology and Immunomodulation, Krassimir Metodiev, IntechOpen, DOI: 10.5772/61337. Available from: https://www.intechopen.com/books/immunopathology-and-immunomodulation/probiotics-and-immunity
(7) Martin Manuel, P., Elena, B., Carolina, M. and Gabriela, P., 2017. Oral probiotics supplementation can stimulate the immune system in a stress process. Journal of Nutrition & Intermediary Metabolism, 8, pp.29-40
(8) Romeo, J., Wärnberg, J., Pozo, T. and Marcos, A., 2010. Physical activity, immunity and infection. Proceedings of the Nutrition Society, 69(3), pp.390-399.
(9) Nieman, D. and Wentz, L., 2019. The compelling link between physical activity and the body’s defense system. Journal of Sport and Health Science, 8(3), pp.201-217.
(10) Gibson, A., Edgar, J., Neville, C., Gilchrist, S., McKinley, M., Patterson, C., Young, I. and Woodside, J., 2012. Effect of fruit and vegetable consumption on immune function in older people: a randomized controlled trial. The American Journal of Clinical Nutrition, 96(6), pp.1429-1436.
(11) Hosseini, B., Berthon, B., Wark, P. and Wood, L., 2017. Effects of Fruit and Vegetable Consumption on Risk of Asthma, Wheezing and Immune Responses: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients, 9(4), p.341.
(12) Yang, J., 2012. Effect of dietary fiber on constipation: A meta analysis. World Journal of Gastroenterology, 18(48), p.7378.
(13) Chang, Y., El-Zaatari, M. and Kao, J., 2014. Does stress induce bowel dysfunction?. Expert Review of Gastroenterology & Hepatology, 8(6), pp.583-585.
(14) Devanarayana, N. and Rajindrajith, S., 2009. Association between Constipation and Stressful Life Events in a Cohort of Sri Lankan Children and Adolescents. Journal of Tropical Pediatrics, 56(3), pp.144-148.
(15) Dimidi, E., Christodoulides, S., Fragkos, K., Scott, S. and Whelan, K., 2014. The effect of probiotics on functional constipation in adults: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. The American Journal of Clinical Nutrition, 100(4), pp.1075-1084.
(16) Publishing, H., 2018. Health Benefits Of Taking Probiotics – Harvard Health. [online] Harvard Health. Available at: [Accessed 27 March 2020].
(17) Kim, S., Choi, S., Park, K., Park, M., Shin, J., Lee, T., Jung, K., Koo, H. and Myung, S., 2015. Change of Fecal Flora and Effectiveness of the Short-term VSL#3 Probiotic Treatment in Patients With Functional Constipation. Journal of Neurogastroenterology and Motility, 21(1), pp.111-120.
(18) Davani-Davari, D., Negahdaripour, M., Karimzadeh, I., Seifan, M., Mohkam, M., Masoumi, S., Berenjian, A. and Ghasemi, Y., 2019. Prebiotics: Definition, Types, Sources, Mechanisms, and Clinical Applications. Foods, 8(3), p.92.